Cursul de Lingvistica (anul I)

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala lingvistica. Este un curs intensiv si concentrat, de nivel academic.

Trimestrul I – Lingvistica in biblioteca (6 cursuri)

• Ce este gramatica? Acceptia restransa in care este inteleasa gramatica (dupa care gramatica include nivelul morfologic si sintactic) si acceptia larga (dupa care gramatica include fonologia, morfologia, sintaxa, lexicologia, semantica, pragmatica si stilistica)
• Cand se invata gramatica? Gramatica din facultate fata de gramatica din scoala. Cat de bine voi sti gramatica la sfarsitul celor doi ani de curs? Ca un student din primii ani de la Litere? Sau poate…
• Istoria gramaticii: cand si unde a aparut, care au fost primele lucrari de gramatica? Dar gramatica limbii romane? Care au fost primele reguli si cum arata un astfel de text?
• Exista o logica sau o arhitectura comuna tuturor gramaticilor diferitelor limbi? Ce au in comun si ce difera? Care limbi au gramatica cea mai apropiata de cea a limbii romane si care sunt cele mai diferite? Cum se invata gramatica in alte tari?
• Cat de mult si cat de repede se schimba gramatica in lume si in Romania? De ce? Care au fost cele mai importante schimbari de-a lungul timpului? Ce este de asteptat sa se intample in urmatorii zece, douazeci sau cincizeci de ani?
• Tipuri de gramatici: teoretica, descriptiva, normativa, contrastiva, structurala, generativa etc.
• Voi avea surprize la acest curs cand imi voi aminti de gramatica invatata in scoala?
• Cine elaboreaza lucrarile de gramatica in Romania? Care sunt institutiile cu drept de decizie? Cine si cati sunt oamenii care stabilesc regulile si normele, si cum o fac? Care sunt marii lingvisti ai Romaniei?
• Ce lucrari de gramatica au aparut sub egida Academiei Romane in ultimii ani? Ce s-a schimbat in Gramatica Academiei aparuta in 2005 (tiraj nou, revizuit, 2008) fata de editia anterioara din 1963? Lucrari de referinta care au urmat Gramaticii Academiei (2005/2008) si care s-au realizat in Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane
• Relatia lingvisticii cu alte domenii: literatura, sociologia, matematica

Fonetica si fonologia

• Proprietatile articulatorii ale sunetelor. Clase de sunete
• Fonemul si alofonul
• Sistemul fonologic al limbii romane: vocalele, consoanele, semivocalele
• Silaba. Diftongii, triftongii; hiatul
• Alternantele fonetice
• Accentul si intonatia
• Transcrierea fonetica si fonologica

Morfologia

• Relatia morfologiei cu fonologia si cu sintaxa. Morfemul si alomorful; afixe derivative (prefixe si sufixe lexicale) vs afixe gramaticale (desinente, sufixe gramaticale); radicalul si radacina cuvantului
• Articolul hotarat si nehotarat. De ce in gramatica moderna articolul nu este considerat parte de vorbire? Cum sunt interpretate elementele al si cel in Gramatica Academiei (2005/2008) si in Gramatica de baza a limbii romane (2010/2016)? Articolul – determinantul tipic. Rolul de integrator enuntiativ al articolului, rolul morfologic, rolul de clasificator substantival
• Ce inseamna parte de vorbire flexibila si neflexibila?
• Partile de vorbire flexibile: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul. Descrierea generala a fiecarei parti de vorbire flexibile
• Categorii gramaticale: genul, numarul, cazul, persoana, modul, timpul, aspectul, diateza
• Categoriile gramaticale in functie de care se schimba forma fiecarei parti de vorbire flexibile; statutul special al diatezei ca o categorie sintactica si pragmatica ce implica verbul
• Mijloace sintetice (desinente, articol, sufixe gramaticale) si mijloace analitice (prepozitie, auxiliare, alte morfeme) de realizare a flexiunii
• Partile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia. Specificul fiecarei parti de vorbire neflexibile
• Tendinte morfologice ale limbii romane contemporane
• Caracteristici morfologice ale limbii romane

Sintaxa

• Conceptia traditionala asupra sintaxei; conceptia moderna asupra sintaxei
• Ce este un grup sintactic?
• Descrierea grupurilor sintactice: grupul verbal, grupul nominal, grupul adjectival, grupul adverbial, grupul interjectional, grupul prepozitional
• Functiile sintactice in gramatica traditionala si in gramatica moderna
• Predicat sintactic vs predicat semantic; predicat simplu vs predicat complex. Prin ce se poate exprima predicatul?
• De ce este analizat subiectul ca un tip de complement al verbului in Gramatica Academiei (2005/2008)? Prin ce se poate exprima subiectul?
• Numele predicativ, complementul predicativ al obiectului, predicativul suplimentar. Cum se disting cele trei functii sintactice si prin ce se exprima fiecare?
• Complementele: direct, secundar, indirect, prepozitional, de agent, posesiv, comparativ. De ce in Gramatica Academiei (2005/2008) complementele sunt separate de circumstantiale? Prin ce se poate exprima fiecare tip de complement?
• Circumstantialele: de timp, de loc, de mod, instrumental, sociativ, cantitativ, de relatie, de cauza, de scop, conditional, concesiv, consecutiv, opozitional, cumulativ, de exceptie. Prin ce se poate exprima fiecare tip de circumstantial?
• Functiile sintactice din grupul nominal (corespunzatoare atributului din gramatica traditionala): determinantul, cuantificatorul, modificatorul, posesorul, complementul. De ce in Gramatica de baza a limbii romane (2010/2016) atributul este inlocuit cu aceste functii sintactice? Prin ce se realizeaza fiecare functie din grupul nominal?
• Apozitia
• Enuntul, unitate sintactica; enuntul, produs al enuntarii. Enunt structurat vs enunt nestructurat; enunt simplu vs enunt complex. Tipuri de enunturi in functie de scopul comunicarii: asertive, interogative, imperative, exclamative

Morfosintaxa si semantica. Eterogenitatea claselor lexico-gramaticale

• Legatura dintre morfosintaxa si semantica. Cum sunt relevate trasaturile semantice (semantico-referentiale) ale unor clase de cuvinte in plan gramatical?
• Eterogenitatea substantivului. Tipuri semantice de substantive care au un comportament special sub aspect morfosintactic (gen, numar, caz; determinare, cuantificare, complementare, modificare): substantive masive, abstracte, colective, nume proprii, relationale, iconice. Nume postverbale si postadjectivale
• Eterogenitatea adjectivului. Tipuri semantice de adjective: adjective calificative, adjective categoriale, adjective situative. Trasaturi morfosintactice ale fiecarui tip semantic de adjective
• Eterogenitatea pronumelui. Caracterizarea claselor de pronume distinse in functie de categoria persoanei. Clasificarea pronumelor in functie de modul de procurare a referintei: anaforice, deictice, cu referinta variabila. Statutul special al cliticelor
• Eterogenitatea numeralului. Clase de numerale distinse in gramatica traditionala: cardinale, ordinale, colective, fractionare, multiplicative, distributive, adverbiale. De ce in Gramatica de baza a limbii romane (2010/2016) se recunosc numai doua clase de numerale: cardinale si ordinale? Valori cu care se utilizeaza numeralul: substantivala, pronominala, adjectivala, adverbiala
• Eterogenitatea verbului. Tipuri de verbe in functie de trasaturile semantice [± Schimbare], [± Agentivitate]. Roluri tematice impuse de verb nominalelor in functie de tipul semantic de verb: Agent, Instrument, Experimentator, Pacient, Tema, Rezultat, Beneficiar, Comitativ, Locativ, Stimul, Posesor. Clasificarea sintactica a verbelor in functie de prezenta unei pozitii sintactice intim legate de verb. Trasaturi duble ale formelor verbale nepersonale: infinitiv (trasaturi verbale si substantivale), participiu (trasaturi verbale si adjectivale), supin (trasaturi verbale si substantivale), gerunziu (trasaturi verbale si adverbiale)
• Eterogenitatea adverbului. Adverbe pline semantic vs adverbe cu utilizare anaforica, deictica sau cu semnificatie variabla. Eterogenitatea sintactica a adverbului. Comportamentul gramatical al semiadverbelor. Adverbe care functioneaza drept conectori pragmatici. Adverbe cu valoare modala
• Eterogenitatea prepozitiei. Prepozitii lexicale (cu sens); prepozitii functionale (lipsite de sens, folosite pentru exprimarea relatiilor cazuale sau pentru marcarea unei functii sintactice); prepozitii semilexicale (impuse de un regent)
• Eterogenitatea conjunctiei. Clasificare semantico-sintactica: conjunctii coordonatoare (copulative, disjunctive, adversative, concluzive) vs conjunctii subordonatoare. Tipuri de propozitii pe care le introduc conjunctiile subordonatoare. Distinctia conjunctie (subordonatoare) vs complementizator. Elemente cu statut de complementizator. Conjunctii care functioneaza drept conectori pragmatici
• Eterogenitatea interjectiei. Clasificarea interjectiilor din punct de vedere semantic si dupa rolul pragmatic si discursiv. Sintaxa interjectiei

Trimestrul al II-lea – Lingvistica in oras (6 cursuri)

Lexicologia si semantica

• Concepte de baza: lexic/ vocabular, semnificatie/ sens, lexicologie, lexicografie, semantica, dictionar; tipuri de dictionare
• Lexic comun vs lexic specializat
• Definitia lexicografica
• Prezentarea generala a principalelor dictionare ale limbii romane
• Procedee de imbogatire a vocabularului
• Sinonimia, antonimia
• Hiponimia, meronimia
• Polisemia; sensuri denotative si conotative
• Omonimia
• Paronimia
• Campul lexico-semantic

Pragmatica

• Pragmatica – o lingvistica a uzului
• Actul de vorbire: utilizarea limbii in situatii concrete de comunicare
• Acte componente ale actului de vorbire: locutionare, ilocutionare, perlocutionare
• Clasificarea actelor ilocutionare
• Verbe performative
• Ce conditii trebuie sa indeplineasca o comunicare reusita?
• Intentia si strategia de comunicare
• Principii ale interactiunii verbale: principiul cooperativ si principiul politetii
• Rolul contextului intr-o comunicare
• Analiza conversatiei

Stilistica

• Obiectul de studiu al stilisticii: stilul. Definirea stilului
• Delimitarea conceptelor: limba literara, limba literaturii artistice, limba scrisa, limba vorbita, oralitate
• Stiluri colective/ individuale
• Stiluri functionale: beletristric (artistic), stiintific, juridic-administrativ (oficial), publicistic (jurnalistic), familiar (colocvial)
• Particularitati ale limbajelor: publicitar, informatic, al comentariului sportiv, religios, epistolar, al conversatiei; limbajul politic si limba de lemn
• Jargonul si argoul: cand a inceput studierea celor doua limbaje, cum se raporteaza diversi lingvisti la ele, ce sanse au sa intre in dictionare, ce va urma?
• Stilistica textelor literare

Trimestrul al III-lea – Unde gresesc ceilalti (6 cursuri)

Gramatica normativa

• Norma literara si abaterea. Care este relatia dintre norma si uz? Tendinte manifestate in limba
• Lucrari cu caracter normativ

Greseli la nivel fonetic

• Pronuntarea unor sunete sau a unor grupuri de sunete; evitarea hiatului
• Pronuntarea unor cuvinte straine
• Accentuarea gresita a unor cuvinte

Greseli de grafie

• Scrierea cu diacritice
• Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei –i la sfarsitul cuvantului
• Regulile de scriere cu i sau cu a. Cand s-a decis inlocuirea lui i cu a si care au fost argumentele pentru aceasta inlocuire?
• Unde se pune cratima?
• Scrierea in unu, in doua sau in mai multe cuvinte

Greseli de punctuatie

• Semnele de punctuatie si rolul acestora
• Cosmarul virgulei

Greseli la nivel morfologic

• Greseli in utilizarea verbului: greseli in exprimarea modului, a timpului, a persoanei si a numarului; trecerea verbelor de la conjugarea a II-a (cu sufixul -ea la infinitiv) la conjugarea a III-a (cu sufixul -e la infinitiv) si invers; verbe fara pronume reflexiv folosite ca verbe reflexive; verbe impersonale folosite ca verbe personale
• Greseli in utilizarea substantivului: exprimarea gresita a numarului si a cazurilor substantivului
• Greseli in utilizarea altor parti de vorbire (pronume, adjectiv, numeral, adverb) si a articolului

Greseli la nivel sintactic

• Dezacordul – o greseala grava si frecventa
• Acord formal; acord prin atractie; acord dupa inteles. Cand si de ce se incalca acordul subiectului cu predicatul? Cum se realizeaza acordul adjectivului cu substantivul? In ce contexte se acorda numeralul cu substantivul? Cu cine se acorda al (a, ai, ale) din structura genitivului? In ce conditii se produce „acordul” adverbelor?
• Unde este locul semiadverbelor mai, cam, tot, prea?
• Ce factori favorizeaza aparitia anacolutului si cum poate fi evitata aceasta greseala?
• Greseli in utilizarea conectorilor (prepozitia, conjunctia). Inlocuirea unui conector cu altul. De ce se omit in anumite contexte prepozitiile si conjunctiile?

Greseli de lexic si de semantica

• Utilizarea incorecta a unor cuvinte sau expresii. Ce explicatii primesc deformarile de cuvinte sau de expresii in limba actuala?
• Greseli care se produc in utilizarea neologismelor. De ce se prefera in limba actuala un cuvant englezesc in locul celui corespondent, mai vechi in limba?
• Confuzii si modificari semantice
• Cauzele aparitiei pleonasmului. Pleonasme acceptabile in limba romana
• Sensul contradictoriu al unor cuvinte asociate (contradictio in adiecto)

Adecvarea/ inadecvarea stilistica si pragmatica

• Inadecvarea stilului la contextul de comunicare
• Repetitia si cacofonia
• Clisee si ticuri verbale
• Cuvinte care nu exista in dictionar: cuvinte inventate pentru efectul stilistic, cuvinte din alte limbi intrate in limbajul comun
• Ce conditii trebuie respectate in redactarea unor texte ca: e-mailul, scrisoarea, documentele administrativ-juridice, textele publicistice, textele stiintifice (articole, recenzii, referate)?
• Discursul public

… acesta este programul cu tematica detaliata a cursului pentru Anul I

Participanti: doua grupe de cate 12-15 studenti; se organizeaza la cerere, doar pentru companii.

Durata: 18 cursuri de cate 2 ore fiecare

Profesori: Coordonatorul cursului si lectorul principal este Conf. Dr. Isabela Nedelcu de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, cercetator la Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane. In prezent, Isabela Nedelcu preda cursuri de morfologie, sintaxa, cultivare a limbii si este indrumator al practicii de specialitate din cadrul masteratului de lingvistica. A tinut de asemenea cursuri si seminare de fonetica si fonologie, lexicologie si semantica, stilistica, redactare de text, limba romana pentru studentii straini.

Inscrieri: cursuri@societateamuzicala.ro

Nota: Am scos semnele diacritice din texte deoarece anumite telefoane, tablete sau chiar calculatoare nu le pot recunoaste!

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Isabela Nedelcu este conferentiar doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti si cercetator la Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane.

In prezent, Isabela Nedelcu preda cursuri de morfologie, sintaxa, cultivare a limbii si este indrumator al practicii de specialitate din cadrul masteratului de lingvistica. A tinut de asemenea cursuri si seminare de fonetica si fonologie, lexicologie si semantica, stilistica, redactare de text, limba romana pentru studentii straini.

Incepand din 2002, Isabela Nedelcu a colaborat la proiectele Sectorului de gramatica din Institutul de Lingvistica, finalizate cu publicarea lor la Editura Academiei Romane si la Oxford University Press: Gramatica Academiei (2005, 2008), Dinamica limbii romane actuale. Aspecte gramaticale si discursive (2009), Studii de istorie a limbii romane. Morfosintaxa limbii literare in secolele al XIX‑lea si al XX-lea (2012, 2015), The Grammar of Romanian (2013), The Syntax of Old Romanian (2016), iar in prezent este colaborator la proiectul Variatie sintactica in romana actuala nonstandard.

Pe langa lucrarile mentionate, Isabela Nedelcu a mai publicat trei carti ca unic autor: Categoria partitivului in limba romana (Editura Universitatii din Bucuresti, 2009), 101 greseli gramaticale (Humanitas, 2012; tiraj nou, 2013), Particularitati sintactice ale limbii romane in context romanic. Infinitivul (Editura Muzeului National al Literaturii Romane, 2013), iar, in calitate de coautor, printre altele: Gramatica de baza a limbii romane (Univers Enciclopedic Gold, 2010, 2016) si Morfosintaxa limbii romane. Sinteze teoretice si exercitii (Editura Universitatii din Bucuresti, 2010).

Problemele pe care le ridica exprimarea corecta in limba romana si cercetarea dinamicii limbii actuale se afla printre preocuparile de baza ale Isabelei Nedelcu, asa cum o dovedesc o serie de articole (publicate in reviste de specialitate sau in volume colective ori pe internet) si cartea 101 greseli gramaticale. Alte preocupari ale sale privesc indeosebi sintaxa si semantica grupului nominal si a grupului prepozitional, precum si descrierea gramaticala, istorica si din perspectiva tipologica a infinitivului romanesc.